Fertilizarea corectă îmbunătățește solul din grădină, întărește plantele și crește atât cantitatea, cât și calitatea culturii. Dar cum fertilizați grădina organică? Discursul este lung și complex, dacă aveți timp să încercăm să-l înfruntăm împreună.
Pentru cei grăbiți, le voi pune imediat principalele îngrășăminte, amelioratori de sol și substraturi organice folosite în agricultura ecologică.
De ce fertilizați grădina
Elementele nutritive. Fertilizarea înseamnă oferirea plantelor cu nutrienții de care au nevoie pentru a crește, acest lucru este valabil atât pentru grădina de legume, cât și pentru pomii fructiferi. Revenind la legume, există trei substanțe principale de care au n evoie plantele: azot, fosfor și potasiu. Apoi sunt multe microelemente care sunt în orice caz fundamentale pentru dezvoltarea plantei, printre acestea, de exemplu, amintim calciul, fierul și zincul. Pentru informații suplimentare, este indicat să citiți ghidul elementelor nutritive ale solului.
Fertilizare. Toate aceste elemente se găsesc deja în natură și sunt prezente în cantități diferite în fiecare sol. Cultivarea unei grădini de legume sărăcește solul. Din acest motiv, grădinarul trebuie să intervină cu fertilizare, furnizând substanțele utile. Cu cât terenul este exploatat de plante horticole și cu cât este nevoie de fertilizare, există legume care necesită mai mult îngrășământ, altele mai puțin solicitante.
Nu doar hrana. Folosirea îngrășămintelor organice precum gunoi de grajd, compost sau humus de râme nu oferă doar elemente utile plantelor, ci îmbunătățește și solul prin îmbunătățirea structurii acestuia. Materia organică care este încorporată în sol îl face mai moale pentru a lucra și îi îmbunătățește capacitatea de a reține apa, scăzând nevoia de irigare.
Ce îngrășăminte să folosești în grădina organică
Auto-producție de îngrășământ. Dacă te hotărăști ce îngrășământ să folosești, te sfătuiesc în primul rând să favorizezi îngrășămintele care pot fi autoproduse sau care sunt de proveniență locală. Dacă ai animale sau dacă ești aproape de un grajd, ar fi o prostie să mergi să cauți un alt îngrășământ decât gunoi de grajd. În plus, toată lumea are resturi de bucătărie sau tăieturi de gazon: faceți compost este întotdeauna o idee foarte bună, din motive ecologice și economice. Folosirea râmelor pentru compostare este o îmbunătățire suplimentară pe care aș recomanda-o. Este minunată ideea că fertilitatea grădinii prinde viață din materiale reziduale, precum gunoiul de grajd animal, deșeurile organice compostate, zațul de cafea sau cenușa de lemn.
Îngrășăminte cu eliberare lentă sau rapidă. Există îngrășăminte care pun imediat la dispoziția plantei substanțe, altele care le eliberează în timp. Îngrășămintele cu eliberare rapida au marele avantaj de a fi imediat „operative” insa ploile le pot spala mai usor. Cele cu eliberare lentă, pe de altă parte, are un efect mai gradual și de durată. Dintre substanțele fertilizante organice, de exemplu, peleții de gunoi de pui, sau gunoiul de pui sunt cu eliberare rapidă, în timp ce făina de oase și lupinul sunt cu eliberare treptată. Gunoiul de grajd (de vacă), compostul și humusul sunt în general cu eliberare medie.
Asigurați-vă că îngrășământul este matur. Dacă îngrășământul nu este pregătit poate cauza multe probleme grădinii, o greșeală tipică este folosirea gunoiului de grajd sau a compostului nematurat. Unele procese de descompunere activează acțiunea microorganismelor care se pot întoarce și împotriva rădăcinilor plantelor noastre, din acest motiv compostul sau gunoiul de grajd animal trebuie lăsat să se maturizeze în grămezi câteva luni și abia apoi să fie folosit. Punerea gunoiului de grajd proaspăt în grădină poate provoca boli și moartea plantelor.
Cel mai bun îngrășământ din lume. Cel mai bun îngrășământ natural în opinia mea este humusul de râme. Humusul este o substanta plina de viata in interior, foarte bogata in substante nutritive si proprietati benefice plantelor, cu un efect excelent de conditionare a solului. Foarte recomandat în special pentru „reactivarea” terenurilor supraexploatate și pentru a face ca solul să fie folosit pentru răsaduri. Potrivit pentru cei neexperimentați, deoarece este imposibil să greșiți cantitățile: folosirea prea multă nu are consecințe negative.
O listă. Iată principalele tipuri de îngrășăminte organice disponibile pentru grădinile organice:
- Gunoi de grajd de bovine sau de cal
- Gunoi de grajd de oaie sau capră
- Gunoi de grajd de iepure
- Compost
- Humus de râme
- Excremente de pui
- Făină de sânge
- Făină de oase
- Lupin
- Zaț de cafea
- Îngrășăminte lichide organice
- Chipsuri de lemn
- Biohumus
- Micorize
Cât îngrășământ să pun
Când și cât de mult să fertilizezi grădina depinde de mulți factori, prea puțin îngrășământ poate dezavantaja dezvoltarea plantei, excesul de îngrășământ poate „arde” plantele, ducându-le să moară. Există trei factori la care trebuie să vă gândiți atunci când decideți cât de mult îngrășământ să folosiți:
- Tipologia solului. Un sol poate fi mai mult sau mai puțin bogat în materie organică. Solurile nisipoase necesită în general o doză mai mare de îngrășământ și în special de materie organică, utilă pentru modificarea solului prin îmbunătățirea caracteristicilor acestuia. În solurile nisipoase îngrășământul se spală cu ușurință din cauza ploilor, așa că fertilizarea trebuie făcută mai des, evitând îngrășămintele cu eliberare rapidă. Pentru mai multe informații, puteți citi articolul despre tipurile de sol.
- Culturi trecute. Cât de mult a fost exploatat terenul în ultimii ani? Îngrășământul are sarcina fundamentală de a restabili fertilitatea, este necesar să se evalueze cât de mult să se adauge și pe baza istoriei culturale a parcelei.
- Culturi viitoare. Dacă pregătim solul pentru o cultură foarte solicitantă, va fi nevoie de o fertilizare bogată, acesta este cazul de exemplu cu dovleci, castraveți, ardei și roșii, alte tipuri de plante legumicole necesită mai puține substanțe, de exemplu cu ceapă, usturoi sau năut poate să nu fie necesar să se intervină dacă solul este deja suficient de bogat.
Când să fertilizezi grădina
Cea mai bună perioadă de fertilizare depinde de tipul de îngrășământ, în special de cât de lent este eliberarea substanțelor și de ciclul legumei care urmează să fie însămânțată.
În general, o fertilizare a grădinii organice constă în primul rând într-o fertilizare bogată de toamnă care aduce substanță organică cu amendamente precum compost și gunoi de grajd. Putem decide să ajutăm răsadurile cu o fertilizare ușoară la transplant și apoi să le susținem ulterior prin fertilizare în acoperire sau fertirigare pentru a obține rezultate mai bune.
Tipuri de îngrășăminte organice
Îngrășăminte de origine animală. Multe îngrășăminte provin din gunoi de grajd animal, cum ar fi gunoi de grajd, excremente de pui și gunoi de grajd granulat. În această categorie aparține și humusul de râme, deși derivă atât din gunoi de grajd, cât și din deșeuri vegetale. Apoi mai făină de sânge, făină de oase care vin mereu de la animale, deși într-un mod mai macabru.
Îngrășăminte de origine vegetală. Odată descompusă, materia organică vegetală devine un excelent îngrășământ: acesta este cazul compostului, lupin măcinat, cenușa de lemn, zațul de cafea și așchii de lemn.
Rotațiile culturilor. Fertilitatea solului poate fi, de asemenea, menținută prin rotația corectă a culturilor. Fiecare legumă ia unele substanțe și eliberează altele, poți economisi la îngrășământ dacă folosești criterii în distanțarea culturilor. De exemplu, culturi precum leguminoasele părăsesc solul îmbogățit cu azot, un element foarte util pentru toate celelalte legume. Pentru mai multe informații, iată un articol despre rotația culturilor.
Ingrasaminte si preparate din agricultura biodinamica
Agricultura biodinamică are cunoștințe speciale legate de compostare și fertilitatea solului, folosind preparate deosebite, cum ar fi siliciul de porumb, gunoi de grajd și fladen. Biodinamica este o disciplină complexă, nu o modalitate simplă de a face o grămadă de compost. Iată de ce mă limitez să o menționez, dacă vă interesează vă recomand să citiți un text anume (de exemplu manualul Pierre Mason).
Microorganisme, micorize, fermentate și zeolit
Există tehnici alternative de fertilizare naturală, care nu se încadrează în experiența agricolă clasică occidentală dar care sunt foarte interesante. De exemplu, zeoliții, anumite tipuri de roci capabile să rețină apă și substanțe nutritive, micorizele, sporii care intră în simbioză cu sistemul radicular al plantelor și bokashi, material organic fermentat care, datorită microorganismelor anaerobe, pune plantele la dispoziție nutrienți.
Grădina de legume fără îngrășăminte
Suntem siguri că este obligatorie fertilizarea? Există tehnici de cultivare care nu necesită utilizarea îngrășămintelor.
Agricultura sinergică este o tehnică de cultivare bazată pe principiile permaculturii și bazată pe conceptul că plantele în sine sunt o sursă de bogăție pentru sol. Acțiunea rădăcinilor lor, substanțele pe care le eliberează, frunzele și ramurile care cad sunt elemente cheie care determină fertilitatea. Din acest motiv, cei care fac grădini sinergice evită să lucreze pământul și să folosească orice fel de îngrășământ. Agricultura sinergică exploatează culturile intercalate și rotațiile culturilor pentru a crea condițiile potrivite în ecosistem, cu ideea de a lăsa natura să facă cât mai mult posibil.
