Planta de coacăz aparține categoriei de boabe. Cultivarea acestor fructe a cunoscut o creștere exponențială în ultimii ani.
Coacăzul, din care există diferite specii și soiuri, pe care urmează să o investigăm astăzi, este o plantă extrem de rustică, care se potrivește bine diferitelor clime.
Idealul pentru cultivarea lui este dealul sau muntele.
Planta aparține familiei botanice Grossulariaceae din care există aproximativ 150 de specii.
Cele mai potrivite pentru cultivare, atât în casă, cât și în domeniul profesional, sunt soiurile:
- Roșu, Ribes rubrum
- Negru, Ribes nigrum
- Alb, Ribes sativum
Deci, să vedem caracteristicile botanice ale acestei plante, cum este cultivată și de ce îngrijire are nevoie.
Caracteristici botanice coacăz
Planta de coacaz este un arbust peren, de obicei stufos, care, in functie de soi si tehnica de cultivare, poate atinge inaltimi cuprinse intre 1 si 3 metri.
Este o planta de foioase, adica isi pierde frunzele toamna. Are un sistem radicular superficial, concentrat în principal în primii 30 cm de adâncime.
Frunzele coacăzului sunt simple, palmate și au 3-5 lobi. Pe partea superioară sunt fără păr, în timp ce sunt pubescente pe cea inferioară. Au și un peduncul destul de dezvoltat, lipsit de stipule.
Florile, care sunt în general autofertile (cu excepția Ribes nigrum), sunt formate din 5 sepale verzui sau maronii, uneori punctate cu roșu. Sepalele sunt egale ca lățime cu petalele, dar sunt de două ori mai lungi.
Fructul este o boabă translucidă cu formă rotunjită adunată în ciorchini. Are o culoare variabila in functie de specia cultivata (rosu, alb, negru). Diametrul boabelor de coacăze este de obicei mai mic de un centimetru.
Pulpa are un gust dulce-acrișor la coacăze roșii și albe, mai amar la coacăze negre. În interiorul boabei se păstrează numeroase semințe de dimensiuni foarte mici.
Planta de coacăz intră în producție încă din al doilea an al plantei, dar producția completă începe din 4-5 ani. Din acest moment coacazele se pastreaza in productie 10-12 ani, asigurand randamente excelente.
Alegerea varietatii
Există multe soiuri de plante de coacăz care pot fi cultivate. Să le vedem pe cele principale, făcând distincție între coacăze roșii, negre și albe. Trebuie subliniat faptul că majoritatea speciilor sunt de origine străină, dar se adaptează bine teritoriului nostru.
Coacăz negru
- Uriașul lui Booskoop. Plantă în dezvoltare viguroasă, cu ciorchini mici de 8-10 boabe. Gustul este acru și foarte aromat.
- Noir de Bourgogne. Soi foarte viguros și rustic de origine franceză, cu ciorchine mai scurte. Este o specie foarte productivă.
Coacăz roșu
- Junifer. Soi de origine franceza, foarte viguros si productiv, dar sensibil la ingheturile tarzii. Se coace devreme, cu ciorchini de lungime medie
- Rovada. Soi olandez cu maturare târzie. Este foarte productivă și viguroasă și are ciorchini lungi și ușor de recoltat. Boabele sunt mari, suculente și aromate. Acest soi este potrivit pentru consum direct și producții mari
- Lacul Roșu. Soi american, foarte productiv si de vigoare medie, ideal pentru consum direct
- Jonkheer Van Tets. Specie antică cu productivitate excelentă. La acest soi coacerea fructelor este timpurie, coacazele sunt deosebit de mari si suculente.
Coacăz alb
- Zitavia. Soi de coacere timpurie, viguros si de productivitate medie. Fructele sale sunt clare, ferme și plăcute.
- Blanka. Soi cu producție târzie, dar foarte viguroasă. Are o productivitate mare iar ciorchinii sunt foarte lungi, formati din 18-20 de boabe.
Nevoile climatice ale plantei de coacăz
Planta de coacaze este in general foarte rustica si rezistenta la frigul iernii (in special coacazele rosii). Ceea ce se teme sunt înghețurile târzii (mai ales în faza de înflorire) și căldura excesivă în lunile de vară. Din acest motiv, cultura coacăzului se practică de obicei în zonele deluroase și montane, chiar și la altitudini mari, preferând pozițiile mediu-însorite.
Solul și fertilizarea la coacăz
Coacăzul nu este o plantă foarte pretențioasă din punct de vedere al solului. De asemenea, se adaptează bine solurilor mai sărace, unde produce fructe mai aromate și mai parfumate, în detrimentul, însă, a randamentelor.
Solul ideal este moale și bine drenat, cu o reacție ușor acidă, cu un ph între 6,2 și 6,7.
Înainte de plantare este o idee bună să se efectueze o fertilizare de bază cu gunoi de grajd animal bine matur, care se va face odată cu pregătirea solului.
Sistem de crestere și aspect de plantare
Pentru a planta o cultură de coacăz în scop productiv, cele mai utilizate forme sunt tufa și spalierul.
Prima este o formă liberă, fără a fi nevoie de suporturi. Se prevede o distanta de plantare de 2,5 m intre randuri si 1,5 m deasupra, intre o planta de coacaz si alta.
Forma spalieră, în schimb, este cea mai folosită în producțiile mari. Permite o fructificare timpurie și o expunere mai regulată la soare, cu o relativă îmbunătățire a calității. Această formă de antrenament facilitează și operațiunile de tăiere, colectarea și curățarea inter-rândurilor. Densitatea de plantare, in acest caz, este de un metru intre o planta de coacaze si cealalta, cu o distanta de 2 metri intre randuri. In acest tip de sistem este necesara pregatirea unei structuri de sustinere, formata din stalpi de lemn la o inaltime de 1,80 m deasupra solului, distantati la 5 metri unul de altul. Pe această structură sunt așezate două fire de oțel, respectiv la o înălțime de 40 cm și 1,5 metri de sol. Această operațiune favorizează legarea ramurilor care formează schela plantei.
Perioada de plantare
Cel mai bun moment pentru a planta coacăze este de la începutul toamnei. Această plantă, de fapt, rezistă bine la temperaturi scăzute. De obicei, puieții sunt cumpărați deja formați în pepinieră.
Îngrijirea coacazului
Planta de coacăze, fiind foarte rustică, nu are nevoie de irigare, nici măcar vara. Totuși, într-un sezon estival foarte cald și uscat, mai ales în primii ani de cultură, este bine să se efectueze niște irigați.
Pentru a îmbunătăți umiditatea solului și pentru a evita plivitul frecvent pentru îndepărtarea buruienilor, este o practică bună primăvara să faceți un mulci natural la baza plantei.
Tunderea
Operatiile de taiere la coacaz sunt foarte simple. Cu toate acestea, acestea trebuie efectuate în mod regulat pentru a asigura o producție abundentă.
Această operațiune se realizează la creșterea în spalier. Tăierea, în momentul plantării, se efectuează pe baza numărului de ramuri deja prezente pe noua plantă. În general, se aleg 3 ramuri bine aranjate care vor forma schela finală. Ramurile supranumerare, în schimb, sunt eliminate.
Dacă nu există condiții pentru alegerea a trei ramuri, se aleg doar una sau două.
În vara primului an se efectuează tăierea verde, unde se elimină surplusul de ventuze. Ramurile destinate producerii in anii urmatori sunt depasite pentru a permite dezvoltarea mugurilor laterali. Din aceste crenguțe se vor produce în anul următor brindilli (muguri de un an care se formează pe ramuri de doi sau mai mulți ani) care, după cum am menționat, vor da roade.
În anii de după primul se efectuează tăierea de producție, care presupune o tăiere de vară în iunie, cu acoperirea tuturor lăstarilor laterali noi până la lungimea de cinci frunze. In timpul acestei operatii de taiere se taie ventuzele de la poalele plantei. În schimb, la tăierea producției de iarnă se elimină ramurile laterale vechi, deteriorate sau prost poziționate.
Recoltare și utilizare
Recolta de coacăze, în funcție de soi, se întinde de la sfârșitul lunii iunie până în septembrie, în special la cele roșii și negre.
Tehnica de recoltare este destul de rapidă, deoarece ciorchinii sunt ușor dezbinați la baza pedunculului. Maturarea coacazelor dureaza pana la 3 saptamani, apoi recoltarea are loc treptat in mai multe etape.
Fructele de coacaze rosii si coacaze albe sunt foarte placute pentru consum in stare proaspata. Sunt adesea folosite și pentru transformarea în gemuri, jeleuri și siropuri. Coacăzele negre, pe de altă parte, sunt mai puțin potrivite pentru consumul în stare proaspătă, dar sunt la mare căutare în industria de cofetărie.
Boli si daunatori
Planta de coacăze este foarte rustică și rezistă bine la adversitate și dăunători.
Dintre bolile fungice, cel mai înfricoșător este oidiumul, în timp ce dintre paraziți afidele și cocenila pot reprezenta o problemă.
Planta de coacăz are o intoleranță deosebită față de insecte, cum ar fi afidele și solzii: prevenirea unor astfel de pericole trebuie efectuată corect, tăind periodic și constant ramurile uscate sau acele ramuri care au fost deteriorate.
Una dintre soluțiile de combatere a pericolului care decurge din proliferarea afidelor și solzilor este reprezentată cu siguranță de utilizarea insecticidelor.
Un alt pericol foarte important pentru planta de coacăz este reprezentat de boala albă, care este capabilă să provoace un număr mare de daune acestui arbust.
Printre insectele care sunt capabile să aducă cel mai mare număr de pericole plantei de coacăz, se regăsesc și insectele care merg să țintească, așa cum spuneam anterior, ramurile vechi, a căror reînnoire nu a avut loc în urma operațiunii de tăiere.
Printre principalii dușmani ai coacăzului găsim afida galbenă, coșenila San José, putregaiul rădăcinii și mucegaiul cenușiu.
Clima și terenul
Clima necesara cultivarii. Coacăzul roșu poate fi cultivat în toată Romania, cu excepția celor mai fierbinți zone din sud, rezistând până la 1200 de metri deasupra nivelului mării. Planta iubește frigul iernii, care stimulează rodirea, în timp ce se teme de secetă și nu tolerează solul uscat, așa că necesită irigare constantă. Soarele este foarte util în îndulcirea boabelor de coacăz și pentru a le face să se coacă mai devreme, totuși excesele pot crea probleme, mai ales dacă provoacă uscăciune. Coacăzul crește și în zonele umbrite, nu degeaba este considerat un fruct al pădurii.
Terenul ideal. Dacă doriți să creșteți coacăze, ca la toate fructele mici, este mai bine să aveți un sol acid. Este important să nu existe stagnări de apă dar și ca pământul să fie bine fertilizat și bogat în materie organică, mai ales pentru a menține umiditatea larg răspândită. Cea mai bună practică este utilizarea de humus, gunoi de grajd, compost. Printre principalele elemente nutritive această plantă are o nevoie deosebită de potasiu, așa că aveți grijă să o aduceți, mai ales dacă solul este nisipos.
Cultivarea de coacăze în ghivece. Este posibil să crești planta de coacăze roșii și în ghivece, poți păstra tufa la o înălțime de 150 cm într-un ghiveci de dimensiuni bune.
