La pomii fructiferi se poate observa scurgerea de seva din trunchi și ramuri: este vorba despre un clei gumos.
Acest exudat apare adesea pe cireși, cais și pruni, este un semn de avertizare, deoarece este un semn al stresului plantelor și în multe cazuri al unei boli.
Să aflăm ce poate provoca cleiul pe pomii fructiferi, cum să prevenim problema și ce să facem când observăm o scurgere abundentă de sevă.
Recunoașteți cleiul
Se poate vedea guma curgând din plantă, care emană o sevă groasă, semi-transparentă, asemănătoare mierii, care apoi se solidifică cristalizând într-o gumă de chihlimbar.
Unde găsim clei:
- Scoarta. Putem vedea mici picături de clei ieșind din crăpăturile din scoarță, pe ramuri sau pe trunchiul principal.
- Tăieri sau rupturi de tăiere. În corespondență cu rănile, planta tinde să emită mai multe exudate.
- Depresiuni ale trunchiului, în cazuri mai grave (cum ar fi bolile) observăm pete deprimate pe lemn care „plâng” guma.
Plantele cu sâmburi (prune, piersici, cireșe, caise, migdale) sunt deosebit de predispuse la clei.
Cauzele cleiului la pomii fructiferi
Apariția cleiului este o reacție a plantei la o situație nefavorabilă, care emite seva în condiții de stres.
Cauzele pot fi diferite:
- Răspuns la tăierea excesivă (tipic cireșului și caisului, care nu tolerează tăierea intensă)
- Daune cauzate de evenimentele atmosferice care provoacă ruperea ramurilor.
- Probleme legate de temperaturile scăzute.
- Atacuri ale insectelor fitofage.
- Manifestarea unei boli fungice, virale sau bacteriene.
Cleiul este favorizată în special de umiditate și înghețuri.
Cum să evitați apariția cleiului
Pentru a preveni, este necesar să evitați situațiile care o pot favoriza.
Există trei aspecte la care trebuie să acordați atenție: tăierea, insectele fitofage și patologiile.
Prima precauție pentru a evita cleiul este tăierea corectă, mai ales pentru plantele sensibile, precum cireșul și caisul.
Precauții:
- Tundeți la sfârșitul verii în locul perioadei clasice de tăiere a pomilor fructiferi (iarna târziu).
- Nu tăiați ramurile din lemn în timpul activității vegetative complete.
- Minimizați tăieturile ramurilor mari, dacă este necesar, efectuați o tăiere majoră întinsă pe mai mulți ani.
- Se intervine cu tăiere verde, pentru a limita ulterior tăieturile ramurilor lignificate.
- Dezinfectați instrumentele de tăiere prin tratare cu propolis sau cupru.
Cleiuș și dăunătorii
Mușcăturile insectelor fitofage, cum ar fi afidele, gândacii, cocenila sau gândacii slăbesc planta, iar aceasta răspunde cu exsudate de seva. În general, alte simptome (prezența insectelor în sine, mucegaiul de funingine, ondularea frunzelor sau alte leziuni ale țesuturilor plantei) sunt observate înaintea cleiului.
Cleiul datorat insectelor este cea mai puțin problematic, deoarece nu este greu de eradicat infestărea. Cu tratamente speciale (de exemplu ulei de soia pentru cocenilă, săpun moale de potasiu împotriva afidelor)
Boli care duc la clei
Bolile plantelor din cultura ecologică trebuie prevenite cu o serie de bune practici:
- Îngrijirea solului pentru a evita stagnarea apei.
- Tăierea corespunzătoare pentru a lăsa lumina și aerul să treacă prin frunze.
- Tratamente preventive atunci când clima favorizează microorganismele patogene.
- Utilizarea tonicelor (cum ar fi coada-calului) pentru a întări apărarea organismului vegetal.
- Aveți grijă în cazul copacilor bolnavi să nu răspândească problema, cu intervenții în timp util și dezinfectarea uneltelor.
Clei pe pomi: ce să faci
Când observăm cleiul, primul lucru de făcut este să evaluăm dacă aceasta se referă la o anumită parte a plantei, care, prin urmare, poate fi deteriorată iremediabil. În acest caz, ramura bolnavă trebuie îndepărtată cât mai curând posibil și eliminată.
Dacă cleiul se datorează unei tăieturi de tundere pe care planta se chinuie să o vindece, putem curăța rana și putem interveni cu o dezinfecție temeinică.
Tratament pentru clei la pomii fructiferi
Pentru a evita clei, putem implementa tratamentele clasice avute în vedere în livadă, cu fungicide biologice precum amestec Bordeaux sau oxiclorura de cupru.
În general, se face în trei etape, la o distanță de 15-30 de zile:
- La căderea frunzelor (toamna)
- La tundere (iarna)
- Înainte de reluarea vegetativă (sfârșitul iernii)
Pe lângă aceste tratamente clasice, poate fi util în perioadele de climă blândă și umedă să se trateze cu zeolit sau alte pulberi de rocă, pentru a reduce umiditatea din frunziș.
Am un cires care s-a umplut de pungi de astea de clei, ce sa fac?